close
menu
Până în prezent nu se cunosc mijloace sigure de prevenire a demenței. Se studiază posibilitatea ca anumite măsuri să reducă riscul de apariție a bolii sau să întârzie declanșarea ei.
Recomandări de dietă pentru prevenirea instalării demenței Alzheimer (Physicians Committee for Responsible Medicine, Washington, 2013):
1. Reducerea aportului de grăsimi saturate și grăsimi trans.
Grăsimi saturate: grăsimi solide de origine animală (reducerea consumului de carne roșie, lactate grase), nucă de cocos, palmier.
Grăsimi trans: produse de patiserie, snack-uri, alimente prăjite (pe etichete apar ca „uleiuri parțial hidrogenate”.
2. Legumele, leguminoasele (fasole, mazăre, linte), fructele și cerealele integrale ar trebui să fie baza dietei.
3. Nucile sau semințele, consumate în cantități reduse (30 g/zi) sunt o sursă bună de vitamina E.
4. Vitamina B12 trebuie să facă parte din dietă (carne de pui, ouă, fructe de mare, somon, ton, cereale suplimentate cu vitamine).
5. Dacă se administrează vitamine, este de preferat utilizarea celor fără fier si cupru (cu excepția cazurilor în care medicul recomandă asta).
6. Chiar dacă rolul aluminiului în boala Alzheimer rămane o problema controversată și e cercetat în continuare, este prudent să se evite utilizarea ustensilelor de uz alimentar care conțin această substanță.
Alimentație bogată în acizi grași Omega 3: somon, ton, hering, stridii, creveți, produse din soia (acizii grași Omega 3 sprijină regenerarea celulelor nervoase)
Creierul nostru este activ până la vârste înaintate. Trebuie să fie însă în mod regulat motivat și antrenat prin citit, scris, învățare de limbi străine, desen, muzică, dans, bricolaj, broderie, dezlegare de integrame, jocuri etc. Interacțiunile sociale au și ele un rol important: mersul la teatru sau concerte, participarea la diverse activități sociale.
Se recomandă minim 30 minute de exerciții fizice de 3 ori pe săptamană, dar și alte activități fizice zilnice, în limitele proprii de efort.
Boala Alzheimer este cea mai obișnuită formă de demență, responsabilă pentru 60-80% din cazuri. Ea reprezintă o deteriorare lentă, progresivă a creierului asociată cu micșorarea volumului acestuia. Este o boală asociată cu îmbătrânirea, vârstă înaintată fiind principalul factor de risc. În prezent afectează mai mult de 35 de milioane de oameni din întreagă lume și, odată cu creșterea speranței de viață, se preconizează că și cazurile de demență vor crește dramatic.
Vulnerabilitatea personală în față acestei boli este influențată de fondul genetic (prezența genei ApoE4), de stilul propriu de viață și de mediul înconjurător. Dacă în privința fondului genetic nu putem interveni, în privința celorlalți factori implicați s-au elaborat multe teorii, studiile efectuate până în prezent nefurnizand însă date certe, definitive. Se pot prezenta anumite sugestii elaborate de cercetători, dar fără a avea siguranța că respectarea lor ar garanta sănătatea creierului până la adânci bătrâneți.
1. ALIMENTAȚIA
Studiile efectuate până în prezent au dus la următoarele sugestii:
– consumul de fructe și legume proaspete (preferabil cu coajă dacă este comestibilă) oferă creierului antioxidanți, care pot încetini rata declinului cognitiv, contribuind la prevenirea bolii Alzheimer
Fiecare inspirație introduce oxigen în plămâni, ceea ce stimulează formarea radicalilor liberi. Acestia pot avea efecte negative, de distrugere a membranelor celulare, producând mutații ale ADN-ului și deteriorând rețelele de comunicare dintre neuroni. Creierul este o țintă importantă a radicalilor liberi, reacțiile oxidative accelerând disfuncția cognitivă. Antioxidanții oferă protecție encefalului și anihilează radicalii liberi periculoși. Sunt recomandate în ordinea capacității lor antioxidante: boabe de soc, stafide, afine, merișor, prune, coacăze negre, mure, usturoi, zmeură, căpșuni, curmale, vișine, smochine, varză rosie, mere cu coajă, salată cu frunze roșii, pere, sparanghel, broccoli, portocale, sfeclă, avocado, struguri roșii, ridichi, spanac.
– consumați mere crude sau sub forma de suc
În creierul degradat al persoanelor suferind de Alzheimer se produce o scădere a sintezei de acetilcolină, un compus esențial pentru funcțiile cognitive. Sucul de mere stimulează sinteza de acetilcolină prin aportul de antioxidanți care previne distrugerea neuronilor în urma atacului radicalilor liberi.
Două mere sau un pahar de suc pe zi au rol și în combaterea inflamațiilor, scad riscul de apariție a diabetului de tip 2, HTA, AVC, parodontozei și ajută la reducerea țesutului adipos de la nivelul abdomenului.
– consumați pește
Includeți în meniu peștele gras (somon, ton, macrou, sardine, hering) de 2-3 ori pe săptămână. Acesta conține cele mai importante lipide de care are nevoie creierul pentru prevenirea bolii Alzheimer. Uleiul de pește cu acizi grași polinesaturați Omega 3 și grăsimile mononesaturate din uleiul de măsline ameliorează funcția și eficiența neuronilor, reducând predispoziția la Alzheimer.
– consumați ulei de măsline
Beneficiile uleiului de măsline: o inimă sănătoasă, puternică, densitate osoasă normală, scăderea tensiunii arteriale, colesterolemie și coagulare în parametri optimi, creier mai activ, mai rezistent în fața pericolului declinului mental. Uleiul de măsline contribuie la menținerea integrității structurale a membranelor neuronale și conține antioxidanți care se opun activ atacului radicalilor liberi, care vizeaza deteriorarea și distrugerea acestor celule cerebrale. Este de preferat uleiul extravirgin, cât mai puțin procesat.
– evitați grăsimile nesănătoase: limitați consumul de carne roșie (vită, porc, miel), șuncă, mezeluri, slănină. Consumați lactate degresate. Feriți-vă de grăsimile trans (din margarină, chipsuri, produse de patiserie, fast-food) și de alimentele prăjite un timp îndelungat.
Grăsimile saturate de origine animală și grăsimile trans (parțial hidrogenate) „sufocă” neuronii, membranele lor devin mai rigide și se contractă, prelungirile dendritice prin care neuronii comunică între ei nu se dezvoltă, sinteza neurotransmițătorilor este inhibată. Beta-amiloidul, un compus degradat, toxic, caracteristic pentru boala Alzheimer, se acumulează. Neuronii deteriorați devin ineficienți și disfuncționali, ceea ce duce la regresia memoriei și scăderea capacității de învățare.
– preferați dieta mediteraneană: consum preponderent al hranei vegetale (legume, fructe, cereale) la care se adauga ulei de măsline în cantitate mare, consum moderat de pește, consum redus/moderat de lactate, consum scăzut de carne, vin în cantități mici în timpul meselor, consum de carne roșie și dulciuri de până la 2-3 ori pe lună.
– beți ceai verde sau negru
Consumul de ceai verde protejează creierul împotriva AVC și împotriva pierderii memoriei, regenerând neuronii degradați. Un antioxidant din compoziția sa blochează acțiunea toxică a beta-amiloidului care distruge neuronii.
2. FACTORII DE STRES
Stresul emoțional cronic contribuie la scăderea memoriei și poate duce la instalarea deteriorării cognitive ușoare (mild cognitive impairment) care precede demența.
Atunci când este expus stresului, organismul sintetizează din abundență cortizol. Această reacție la stres și adrenalina eliberată în sânge ne pot salva dintr-o situație de criză. Însă persistența stresului zilnic (frustrări la locul de muncă, blocaje în trafic, probleme financiare etc.) menține o cantitate excesivă de cortizol la nivelul creierului. În timp procentul crescut de cortizol poate duce la distrugerea neuronilor, suprimând dezvoltarea altora noi, ceea ce are ca rezultat final atrofia cerebrala.
Oamenii care au o dispoziție pozitivă, extrovertită și o atitudine mai relaxată sunt mai puțin expuși riscului de a prezenta tulburări de memorie și demență pe măsură ce îmbătrânesc.
Depresia constituie un factor de risc care predispune la apariția bolii Alzheimer, de aceea e important să o tratăm atunci când ea apare. Se consideră că starea de depresie scade funcția rezervei neuronale și astfel subminează rezistența normală a creierului în fața avansului procesului patologic din Alzheimer.
3. PREVENIȚI BOLILE CARDIOVASCULARE ȘI CEREBROVASCULARE
Acordați o atenție deosebită sănătății inimii
S-a demonstrat că factorii care produc leziuni degenerative la nivelul vaselor de sânge și inimii afectează și creierul. Acumularea plăcilor de aterom pe arterele carotide este un factor de risc pentru accelerarea declinului cognitiv și a pierderii memoriei. Fibrilația atrială, boala arterială periferică, afectarea vasculară cerebrală, reprezintă factori de risc pentru accidentul vascular cerebral. Un AVC constituit dublează cel puțin probabilitatea apariției bolii Alzheimer și a demenței vasculare. Chiar și AVC minore cresc riscul deteriorării ulterioare a neuronilor.
Supravegheați nivelul colesterolului din sânge: mențineți scăzut procentul colesterolului LDL și creșteți nivelul colesterolului HDL.
Nivelul crescut al LDL-colesterolului și al colesterolului total din sânge (peste 200mg/dl) la varsta medie poate contribui atât la dezvoltarea bolilor cardiovasculare, cât și la creșterea riscului demenței. Scăderea colesterolului LDL și cresterea HDL se poate obține prin regimul de tip mediteraneean, cu puține grăsimi saturate sau trans-hidrogenate, dar cu mult pește, fructe, legume și cereale integrale, prin menținerea greutății în limitele normale și administrarea, în caz de necesitate, a tratamentului hipocolesterolemiant.
Supravegheați tensiunea arterială
Menținerea în limite normale a tensiunii arteriale la vârsta mijlocie și înaintată scade riscul instalării demenței. HTA necontrolată inițiază tulburările precoce de memorie, dublează riscul de Alzheimer, AVC și demență vasculară. La persoanele cu HTA necontrolată se pot observa la RMN cerebral indicii ale unor micro-hemoragii sau unor microinfarctizări prin cheaguri, numite accidente vasculare minore, tranzitorii, semnalizate prin zone remanente mici, albe, indicând „cicatrici” și ducând la pierderi de memorie și disfuncție cognitivă.
Evitați apariția AVC
Atunci când vasele mici ale creierului sunt obstrucționate prin trombusuri, celulele cerebrale sunt lipsite de aportul necesar de oxigen și de glucoză; astfel se instalează o deteriorare cerebrală difuză și extinsă, ce poate duce la apariția demenței vasculare.
Verificați glicemia
Studiile au arătat că persoanele care suferă de diabet de tip 2 au un risc sporit de apariție a bolii Alzheimer. Menținerea glicemiei în limite normale contribuie la prevenirea instalării demenței.
Evitați traumatismele craniene
Traumatismele craniene urmate de comoție cerebrala pot duce la lezarea severă a creierului. Comoția cerebrală survenită la orice vârstă crește vulnerabilitatea individuală în fața bolii Alzheimer. Dar și loviturile mai puțin importante, care se repetă în timp (ex. sportivii practicanți de box, hochei, rugby) cresc riscul apariției degenerării sistemului nervos, după mai mulți ani.
Durerea cronica este una dintre cele mai intalnite suferinte medicale la nivel global.
O durere este considerata a fi cronica, daca persista mai mult de 6 luni. Aceasta provine, de regula, de la o boala cronica sau o afectiune ce nu poate fi tratata definitiv.
In afara de disconfortul fiziologic sporit, durerea cronica poate influenta negativ puterea de munca, calitatea timpului dedicat relaxarii sau relatiile interumane. De asemenea, durerea cronica poate fi usoara sau coplesitoare, episodica sau continua, suportabila sau cauzatoare de incapacitate de desfasurare normala a ritmului cotidian.
Durerea apare atunci nervii organismului transmit corpului mesajul ca exista o disfunctie la nivelul organismului. Aceasta este de fapt un semnal de alarma sau un avertisment, menit sa activeze instinctul de autoconservare si sa determine suferindul sa ia masuri pentru a-si proteja starea de sanatate. Cand acest mesaj alarmant continua sa fie perceput de creier, durerea devine cronica.
Cauzele durerii cronice pot fi extrem de diversificate, de la migrene si afectiuni articulare, pana la leziuni si defecte la nivelul sistemului osos. Alte tipuri de dureri cronice pot fi produse de tendinita (inflamatia unui tendon), inflamatia sau infectia sinusurilor, afectiuni nervoase sau musculare etc.
Durerea cronica isi poate avea originea si intr-o trauma severa, de pe urma careia organismul nu s-a recuperat complet. Pot sa existe si cauze aflate in curs de desfasurare ale durerii cronice, factori care intretin in permanenta disconfortul. Chiar si cand nu exista cauze aparente ale durerii, unii oameni le pot experimenta zi de zi, fara sa sufere de o anumita maladie sau sa fi suferit leziuni in trecut.
Exista si un set de cauze de natura emotionala pentru durerea cronica, care nu doar ca o pot produce, insa o si intretin pe termen lung. Este vorba despre stres, anxietate, depresie, furie, oboseala cronica etc., factori ce impiedica organismul sa produca hormoni ce actioneaza in mod normal ca analgezice naturale.
Tocmai din pricina complexitatii cauzelor durerii cronice, administrarea unui tratament este dificila, intrucat medicul specialist trebuie sa aiba in vedere atat aspectele fiziologice, cat si pe cele psihologice, in tratarea afectiunii.
Specialistii recomanda un consult medical, daca apar dureri in diverse regiuni anatomice (fie ele si usoare), care persista minimum o jumatate de an si interfereaza cu ritmul firesc de viata, limitand capacitatea unei persoane de a face fata indatoririlor zilnice.
In afara de tratamentul medicamentos pe care medicul specialist il poate prescrie in combaterea durerii cronice, exista o serie intreaga de moduri prin care simptomele pot fi controlate eficient. Aceste solutii vizeaza modul de viata si de menajare a propriului organism, astfel incat cauzele multiple ale suferintei sa se diminueze treptat, pana la disparitie.
Daca va confruntati cu episoade recurente de durere cronica, incercati urmatoarele metode de inhibare a manifestarilor acesteia:
Mergeti pe jos!
Durerea cronica poate predispune suferindul la sedentarism, iar insa lipsa de miscare conduce intotdeauna la acutizarea durerii cronice. Singura modalitate de a iesi din acest cerc vicios este sa mergeti pe jos, in pas lejer, cat mai des (cel putin 30 de minute in fiecare zi). Plimbarile usoare ajuta musculatura si sistemul osos sa se relaxeze, iar sportul determina organismul sa secrete endorfine, substante care actioneaza ca analgezice naturale ale corpului.
Respirati adanc!
Atunci cand durerea cronica devine coplesitoare, inspirati adanc si expirati lent, cu o mana pozitionata pe abdomen. Mentineti ritmul respiratiei astfel cateva minute si veti observa ca durerea isi va pierde considerabil din intensitate.
Odihniti-va suficient!
Un organism obosit va resimti intotdeauna disconfortul durerilor cronice mai intens. Din acest motiv, este foarte important sa va odihniti suficient, chiar daca migrenele sau durerile musculareva pot impiedica sa va bucurati de un somn bun.
Solutia este sa solicitati medicului solutii sigure de atenuare a durerilor, sa respectati un program zilnic de somn si sa va odihniti in liniste si in intuneric, fara aparate electrice in jur si alte surse disturbatoare.
Acupunctura s-a dovedit a fi o terapie alternativa eficienta in combaterea durerilor cronice, chiar daca nu este cea mai populara metoda de tratament. Introducerea acelor subtiri la suprafata pielii fie stimuleaza secretia substantelor care atenueaza durerile organismului, fie blocheaza semnalele de durere ale nervilor, inainte ca ele sa fie interceptate la nivel cerebral.
Ignorati durerea.
Atunci cand concentrarea dumneavoastra este in totalitate indreptata catre durerea pe care o resimtiti, disconfortul devine cu atat mai insuportabil. De aceea, psihoterapeutii isi sfatuiesc pacientii care se confrunta cu dureri cronice, sa isi lase atentia distrasa de la durerea in sine, cu un puzzle, o integrama, un film bun etc. In acest mod, regiunile creierului care intercepteaza durerea vor deveni mai putin active.
Eliminati din dieta alimentele care agraveaza durerea cronica.
Medicii au descoperit ca anumite alimente, precum vinul rosu, carnea grasa sau branzeturile, pot agrava durerile cronice, mai ales daca este sunt cauzate de artrita reumatoida sau alte boli inflamatorii.
Tineti un jurnal cu alimentele pe care le asociati cu agravarea durerilor si eliminati-le treptat din meniu, pentru a preveni episoadele viitoare.
Incercati un tratament cu suplimente nutritive.
Apelati la sfatul medicului si solicitati un tratament cu suplimente nutritive, care sa ajute la ameliorarea durerilor cronice. Acesta poate consta in capsule cu ulei de peste sau glucozamin, pentru reducerea inflamatiilor in organism.