Sugestii de prevenire a bolii Alzheimer

mental-health

Boala Alzheimer este cea mai obișnuită formă de demență, responsabilă pentru 60-80% din cazuri. Ea reprezintă o deteriorare lentă, progresivă a creierului asociată cu micșorarea volumului acestuia. Este o boală asociată cu îmbătrânirea, vârstă înaintată fiind principalul factor de risc. În prezent afectează mai mult de 35 de milioane de oameni din întreagă lume și, odată cu creșterea speranței de viață, se preconizează că și cazurile de demență vor crește dramatic.

Vulnerabilitatea personală în față acestei boli este influențată de fondul genetic (prezența genei ApoE4), de stilul propriu de viață și de mediul înconjurător. Dacă în privința fondului genetic nu putem interveni, în privința celorlalți factori implicați s-au elaborat multe teorii, studiile efectuate până în prezent nefurnizand însă date certe, definitive. Se pot prezenta anumite sugestii elaborate de cercetători, dar fără a avea siguranța că respectarea lor ar garanta sănătatea creierului până la adânci bătrâneți.

1. ALIMENTAȚIA

Studiile efectuate până în prezent au dus la următoarele sugestii:

– consumul de fructe și legume proaspete (preferabil cu coajă dacă este comestibilă) oferă creierului antioxidanți, care pot încetini rata declinului cognitiv, contribuind la prevenirea bolii Alzheimer

Fiecare inspirație introduce oxigen în plămâni, ceea ce stimulează formarea radicalilor liberi. Acestia pot avea efecte negative, de distrugere a membranelor celulare, producând mutații ale ADN-ului și deteriorând rețelele de comunicare dintre neuroni. Creierul este o țintă importantă a radicalilor liberi, reacțiile oxidative accelerând disfuncția cognitivă. Antioxidanții oferă protecție encefalului și anihilează radicalii liberi periculoși. Sunt recomandate în ordinea capacității lor antioxidante: boabe de soc, stafide, afine, merișor, prune, coacăze negre, mure, usturoi, zmeură, căpșuni, curmale, vișine, smochine, varză rosie, mere cu coajă, salată cu frunze roșii, pere, sparanghel, broccoli, portocale, sfeclă, avocado, struguri roșii, ridichi, spanac.

– consumați mere crude sau sub forma de suc

În creierul degradat al persoanelor suferind de Alzheimer se produce o scădere a sintezei de acetilcolină, un compus esențial pentru funcțiile cognitive. Sucul de mere stimulează sinteza de acetilcolină prin aportul de antioxidanți care previne distrugerea neuronilor în urma atacului radicalilor liberi.

Două mere sau un pahar de suc pe zi au rol și în combaterea inflamațiilor, scad riscul de apariție a diabetului de tip 2, HTA, AVC, parodontozei și ajută la reducerea țesutului adipos de la nivelul abdomenului.

– consumați pește

Includeți în meniu peștele gras (somon, ton, macrou, sardine, hering) de 2-3 ori pe săptămână. Acesta conține cele mai importante lipide de care are nevoie creierul pentru prevenirea bolii Alzheimer. Uleiul de pește cu acizi grași polinesaturați Omega 3 și grăsimile mononesaturate din uleiul de măsline ameliorează funcția și eficiența neuronilor, reducând predispoziția la Alzheimer.

– consumați ulei de măsline

Beneficiile uleiului de măsline: o inimă sănătoasă, puternică, densitate osoasă normală, scăderea tensiunii arteriale, colesterolemie și coagulare în parametri optimi, creier mai activ, mai rezistent în fața pericolului declinului mental. Uleiul de măsline contribuie la menținerea integrității structurale a membranelor neuronale și conține antioxidanți care se opun activ atacului radicalilor liberi, care vizeaza deteriorarea și distrugerea acestor celule cerebrale. Este de preferat uleiul extravirgin, cât mai puțin procesat.

– evitați grăsimile nesănătoase: limitați consumul de carne roșie (vită, porc, miel), șuncă, mezeluri, slănină. Consumați lactate degresate. Feriți-vă de grăsimile trans (din margarină, chipsuri, produse de patiserie, fast-food) și de alimentele prăjite un timp îndelungat.

Grăsimile saturate de origine animală și grăsimile trans (parțial hidrogenate) “sufocă” neuronii, membranele lor devin mai rigide și se contractă, prelungirile dendritice prin care neuronii comunică între ei nu se dezvoltă, sinteza neurotransmițătorilor este inhibată. Beta-amiloidul, un compus degradat, toxic, caracteristic pentru boala Alzheimer, se acumulează. Neuronii deteriorați devin ineficienți și disfuncționali, ceea ce duce la regresia memoriei și scăderea capacității de învățare.

– preferați dieta mediteraneană: consum preponderent al hranei vegetale (legume, fructe, cereale) la care se adauga ulei de măsline în cantitate mare, consum moderat de pește, consum redus/moderat de lactate, consum scăzut de carne, vin în cantități mici în timpul meselor, consum de carne roșie și dulciuri de până la 2-3 ori pe lună.

– beți ceai verde sau negru

Consumul de ceai verde protejează creierul împotriva AVC și împotriva pierderii memoriei, regenerând neuronii degradați. Un antioxidant din compoziția sa blochează acțiunea toxică a beta-amiloidului care distruge neuronii.

2. FACTORII DE STRES

Stresul emoțional cronic contribuie la scăderea memoriei și poate duce la instalarea deteriorării cognitive ușoare (mild cognitive impairment) care precede demența.

Atunci când este expus stresului, organismul sintetizează din abundență cortizol. Această reacție la stres și adrenalina eliberată în sânge ne pot salva dintr-o situație de criză. Însă persistența stresului zilnic (frustrări la locul de muncă, blocaje în trafic, probleme financiare etc.) menține o cantitate excesivă de cortizol la nivelul creierului. În timp procentul crescut de cortizol poate duce la distrugerea neuronilor, suprimând dezvoltarea altora noi, ceea ce are ca rezultat final atrofia cerebrala.

Oamenii care au o dispoziție pozitivă, extrovertită și o atitudine mai relaxată sunt mai puțin expuși riscului de a prezenta tulburări de memorie și demență pe măsură ce îmbătrânesc.

Depresia constituie un factor de risc care predispune la apariția bolii Alzheimer, de aceea e important să o tratăm atunci când ea apare. Se consideră că starea de depresie scade funcția rezervei neuronale și astfel subminează rezistența normală a creierului în fața avansului procesului patologic din Alzheimer.

3. PREVENIȚI BOLILE CARDIOVASCULARE ȘI CEREBROVASCULARE

Acordați o atenție deosebită sănătății inimii

S-a demonstrat că factorii care produc leziuni degenerative la nivelul vaselor de sânge și inimii afectează și creierul. Acumularea plăcilor de aterom pe arterele carotide este un factor de risc pentru accelerarea declinului cognitiv și a pierderii memoriei. Fibrilația atrială, boala arterială periferică, afectarea vasculară cerebrală, reprezintă factori de risc pentru accidentul vascular cerebral. Un AVC constituit dublează cel puțin probabilitatea apariției bolii Alzheimer și a demenței vasculare. Chiar și AVC minore cresc riscul deteriorării ulterioare a neuronilor.

Supravegheați nivelul colesterolului din sânge: mențineți scăzut procentul colesterolului LDL și creșteți nivelul colesterolului HDL.

Nivelul crescut al LDL-colesterolului și al colesterolului total din sânge (peste 200mg/dl) la varsta medie poate contribui atât la dezvoltarea bolilor cardiovasculare, cât și la creșterea riscului demenței. Scăderea colesterolului LDL și cresterea HDL se poate obține prin regimul de tip mediteraneean, cu puține grăsimi saturate sau trans-hidrogenate, dar cu mult pește, fructe, legume și cereale integrale, prin menținerea greutății în limitele normale și administrarea, în caz de necesitate, a tratamentului hipocolesterolemiant.

Supravegheați tensiunea arterială

Menținerea în limite normale a tensiunii arteriale la vârsta mijlocie și înaintată scade riscul instalării demenței. HTA necontrolată inițiază tulburările precoce de memorie, dublează riscul de Alzheimer, AVC și demență vasculară. La persoanele cu HTA necontrolată se pot observa la RMN cerebral indicii ale unor micro-hemoragii sau unor microinfarctizări prin cheaguri, numite accidente vasculare minore, tranzitorii, semnalizate prin zone remanente mici, albe, indicând “cicatrici” și ducând la pierderi de memorie și disfuncție cognitivă.

Evitați apariția AVC

Atunci când vasele mici ale creierului sunt obstrucționate prin trombusuri, celulele cerebrale sunt lipsite de aportul necesar de oxigen și de glucoză; astfel se instalează o deteriorare cerebrală difuză și extinsă, ce poate duce la apariția demenței vasculare.

Verificați glicemia

Studiile au arătat că persoanele care suferă de diabet de tip 2 au un risc sporit de apariție a bolii Alzheimer. Menținerea glicemiei în limite normale contribuie la prevenirea instalării demenței.

Evitați traumatismele craniene

Traumatismele craniene urmate de comoție cerebrala pot duce la lezarea severă a creierului. Comoția cerebrală survenită la orice vârstă crește vulnerabilitatea individuală în fața bolii Alzheimer. Dar și loviturile mai puțin importante, care se repetă în timp (ex. sportivii practicanți de box, hochei, rugby) cresc riscul apariției degenerării sistemului nervos, după mai mulți ani.

RomanianEnglishItalianGermanSpanish
Skip to content