Tulburarea de panică – Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia Bucuresti

Tulburarea de panică este o tulburare de anxietate caracterizată prin atacuri de panică recurente, precedate și urmate de anxietate anticipatorie.
Simptomele caracteristice unui atac de panică sunt:

Acestea pot apărea în orice problemă de anxietate, cu intensități diferite, după cum, uneori, pot apărea doar unele dintre cele enumerate mai sus. În atacul de panică se întîlnește o intensitate exacerbată a acestor simptome, cu senzația de moarte iminentă.
Nu este obligatoriu ca toate simptomele să apară în același timp, un atac de panică putându-se manifesta, de exemplu, prin dificultăți în respirație și palpitații care, odată apărute, fac persoana care le resimte să se gândească:

Aceste gânduri nu fac decât să amplifice simptomele atacului de panică, palpitațiile vor crește în intensitate, dificultatea în respirație se va accentua, iar gândurile persoanei afectate vor deveni și mai catastrofice. Astfel intrăm într-un cerc vicios care poate să dureze între câteva minute și o jumătate de oră, urmată de o stare de tensiune cu anxietate anticipatorie: “Dacă îmi va fi din nou rău?”.
Aceste gânduri vor întreține starea de anxietate. Iar în momentul în care vedem sau citim o știre nefastă, de exemplu despre problemele date de Coronavirus, starea de anxietate va fi mult amplificată, ceea ce poate duce la un nou atac de panică.
În această perioadă dificilă, frecvența acestei tulburări poate crește, putând afecta atât persoane care nu au mai avut astfel de simptome în trecut, iar persoanele care s-au mai confruntat cu tulburarea de panică pot resimți fie o agravare a simptomelor, fie revenirea acestora, în cazul în care se aflau într-o perioadă de ameliorare.
Unul dintre simptomele COVID-19 este dificultatea în respirație, dificultate pe care o resimțim și atunci când devenim foarte anxioși, deoarece ne crește nivelul de adrenalină. Anxietatea este o reacție adaptativă de bază a organismului, care se pregătește pentru un ipotetic pericol.
În izolare, gândindu-ne persistent la ce se poate întâmpla dacă ne infectăm, ne creăm constant o stare de anxietate care se poate amplifica la orice factor declanșator minor, precum telefonul unei rude îngrijorate, o știre cu creșterea numărului de decese sau intrarea în carantină a unui oraș. Astfel nivelul de adrenalină crește, pregătind corpul pentru luptă, apare o tensionare a întregului corp, mușchii au nevoie de mai mult oxigen, de aceea inima bate mai repede și respirația devine mai rapidă.
Prin urmare, faptul că respirăm mai greu, nu trebuie să ne ducă la concluzia imediată și exclusivă că suntem infectați. COVID-19 adaugă și alte simptome pe lângă dificultățile în respirație (febră, tuse seacă, posibile tulburări digestive), nicidecum palpitații, stare de anxietate sau amețeli. Prin urmare, dacă reușim să recunoaștem atacul de panică, putem adopta strategii care să ne ajute să ne liniștim: putem începe să vorbim cu cineva apropiat, să încercăm să ne distragem atenția cu ceva care ne face plăcere, să nu mai urmărim obsesiv știrile sau, dacă avem posibilitatea, să discutăm cu un terapeut care ne poate consilia. Acesta ne poate învăța să prevenim apariția atacului de panică, arătându-ne cum să-i recunoaștem simptomele premergătoare sau, în cazul în care acesta se declanșează, cum să gestionăm anxietatea și să prevenim accentuarea simptomelor fizice din cadrul atacului de panică.

Actualizat la: 14.10.2021 – 23:00