Uneori, părinții evită să vorbească despre situațiile dificile din viață, gândindu-se că acest lucru va amplifica îngrijorarea copilului sau va agrava lucrurile. De fapt, comunicarea este de multe ori exact ceea ce au nevoie copiii, atât pentru a înțelege evenimentul, cât și pentru a ajunge să se simtă mai bine.

Află ce știe deja copilul tău! Folosește noțiuni și pune întrebări ținând cont de vârsta copilului tău. De exemplu, pentru copiii mai mici: “Ai auzit adulții vorbind despre aceasta boală nouă?”, sau, pentru cei mai mari: “Prietenii tăi vorbesc despre acest Coronavirus? Ce zic ei?”. Aceste întrebări îți oferă șansa să afli cât de mult știe copilul tău deja și să verifici dacă informațiile pe care le are sunt greșite.

Oferă-i sprijinul și fii sincer! De cele mai multe ori, adulții se tem să exprime emoții negative, cum ar fi frica, considerând că aceasta este un semn de slăbiciune sau că acest gest nu este acceptat social. Modul în care părintele își exprimă propriile emoții negative devine un model pentru copii de a reacționa si de a-și gestiona trăirile.

Oferă-i posibilitatea să-și împărtășească fricile! Modul în care părinții reacționează la exprimarea emoțională a copiilor lor determină încurajarea sau inhibarea exprimării emoționale viitoare ale acestora. Spune-i că poate veni oricând la tine cu noi întrebări sau sa vorbească cu tine atunci când este îngrijorat. “As putea fi eu următorul? Ar putea să mi se întâmple mie acest lucru?” Explică-i copilului tău că, în general, copiii nu se îmbolnăvesc la fel de tare ca adulții. Dacă întreabă, explică-i ca mortalitatea provocată de acest virus este totuși scăzută, în ciuda a ceea ce ar putea auzi. Urmăriți știrile cu copiii dumneavoastră, în așa fel încât să puteți filtra ceea ce ei aud și înțeleg.

Explicați copilului că e normal să fii îngrijorat din când în când! Având în vedere avalanșa de informații promovate de toate mijloacele media, copiii pot percepe viața prin filtrul pericolului și nu mai pot privi lumea în ansamblu. Părinții îi pot ajuta pe copii să facă față acestei situații și să vadă lucrurile diferit. Ajutându-i să-și recunoască aceste sentimente și amintindu-le că viața revine la normal după ce dificultățile trec, îi ajută pe copii să-și dezvolte strategii noi de adaptare și deci, reziliența.

Concentrează-ți eforturile pentru a-l face pe copilul tău să se simtă în siguranță, dar fii sincer! Nu oferi mai multe detalii decât trebuie, de care copilul tău nu este interesat. De exemplu, daca întreabă despre închiderea școlilor, răspunde la întrebare, dar nu oferi și alte detalii despre Coronavirus, dacă acestea nu își au rostul. Oferă-i copilului tău lucruri specific de făcut astfel încât să simtă că deține controlul: învață-l ca dormind suficient și spălându-se des pe mâini, poate rămâne sănătos. Respectarea măsurilor de protecție recomandate de autorități îl ajută atât pe el, cât și pe ceilalți, oprind sau limitând transmiterea virusului între persoane. Fii tu un exemplu, astfel încât copilul tău să te vadă cum te speli des pe mâini.

Mențineți deschise discuțiile cu copilul! Discutați în continuare cu copilul despre Coronavirus și folosiți aceste ocazii pentru a-i ajuta să învețe mai multe despre corpul lor, despre lupta sistemului imunitar cu boala.

Dacă copilul tău întreabă ceva ce nu știi, spune-i că nu știi! Folosește întrebarea ca pe o oportunitate de a afla împreună despre acel lucru; alege surse de informare sigure, clare, științifice și evită știrile prezentate într-o maniera alarmistă. Fii conștient de faptul că se pot uita la știri sau pot afla informații noi, mai ales în cazul copiilor mai mari. Sugerează-le de unde ar fi bine să își ia informațiile, corespunzător pentru vârsta lor, astfel încât să evite, pe cât posibil știrile șocante sau informațiile eronate. Încearcă să restrângi sau să limitezi timpul pe care copilul îl petrece căutând informații noi despre epidemie, numărul de îmbolnăviri, decese. Păstrează igiena somnului și evită astfel de informații cu câteva ore înainte de instalarea somnului de noapte. Nu uita că respectarea unor rutine, inclusive legate de expunerea media (stabilirea unui moment al zilei în care vizionăm știri sau citim informații de pe Internet, televizorul să nu fie deschis continuu pe fundal) creează o stare de confort atât pentru copii cât și pentru adulți.

Vorbește calm și reasigurator! Copiii conștientizează când părinții lor se îngrijorează. Atunci când vorbești cu copilul tău despre Coronavirus, folosește o voce calmă și încearcă să nu fii foarte supărat. Transformă experiența actuală într-un context de învățare a modului în care poate fi gestionată o dificultate în viață, mai ales la nivel emoțional. Prin oferirea de dragoste, acceptare, empatie, poți rămâne pentru copil o sursă de calm, de încredere, de siguranță.

Copiii și adolescenții se îngrijorează mai des pentru cei din jur decât pentru ei înșiși! De exemplu, dacă cei mici aud că oamenii în vârstă pot face forme mai grave ale bolii, ei ar putea să-și facă griji pentru bunicii lor. Încurajați-i să îi contacteze pe cei dragi și să se asigure că sunt bine (prin apel telefonic, video, Skype).

Vorbește cu copilul despre toate demersurile care se desfășoară pentru a menține sănătatea și siguranța oamenilor! Copiii mai mici pot fi asigurați că doctorii și spitalele sunt pregătiți să trateze oamenii care se îmbolnăvesc. Celor mai mari li se poate explica despre vaccinul pe care oamenii de știință sunt pe cale să îl creeze.

Discutați cu copiii despre noile evenimente! Este important să îl ajutați pe copil să comunice despre știrile pe care le-ar putea auzi. Puneți întrebări: “Ce părere ai despre aceste evenimente?”, „Ce crezi că se poate întâmpla?”. Aceste întrebări încurajează și conversațiile despre alte subiecte decât cele legate de Coronavirus.

Realizează un program zilnic/săptămânal de activități pentru familia ta, pentru copilul tău sau pe care să le puteți face împreună și care să vă facă plăcere. Caută activități potrivite vârstei copilului:

    desen (de exemplu își poate desena grijile: poate crea o poveste prin desen, în care ele dispar; poate desena atunci când este copleșit de griji, dar și atunci când este calm; poate desena ce îl ajută în general să își reducă îngrijorările, chiar și pentru o perioadă scurtă)
    exerciții de relaxare prin respirație;
    orientați-vă atenția la sunetele din jur; ascultați toate sunetele care vi se par interesante, sunetele pe care de obicei le ignorați;
    scrierea unui final fericit (în general când suntem îngrijorați, ne imaginam că o situație va avea un final neplăcut; copilul poate scrie o poveste în jurul îngrijorării pe care o are, astfel încât să aibă un final fericit (diferit de cel imaginat); poate scrie despre cum a reușit să rezolve problema și cum s-a simțit după;
    jurnal (poate scrie despre îngrijorările lui ca și când le-ar povesti cuiva în care are încredere);
    imagerie (copilul se poate gândi la un loc în care să se simtă calm, confortabil și fericit; poate să fie o plajă pe care a fost, o pădure, un loc care l-a impresionat sau în care s-a simțit în siguranță; își poate imagina cât mai multe detalii ale locului (mirosuri, sunete, detalii vizuale) si cât de bine s-a simțit când a fost în acel loc).

Formulând posibile strategii de adaptare și căutând motive de recunoștință pentru ceea ce aveți în prezent, se creează un sentiment de control și siguranță, care vor duce la reducerea anxietății.