Anxietatea de sănătate este o tulburare caracterizată prin îngrijorări persistente și de intensitate mare cu privire la posibilitatea de a avea o problemă de sănătate.
Este firesc ca în această perioadă, teama de îmbolnăvire să atingă cote maxime. Valul de știri la care suntem expuși, multitudinea de articole, sfaturi și filme care circulă pe social media, uneori cu informații neverificate sau false, ne pot provoca o stare marcată de tensiune și anxietate.
Vom începe să:

  • ne verificăm din ce în ce mai des corpul,
  • să fim atenți la fiecare tuse sau strănut, la orice jenă sau stare de disconfort,
  • să sunăm medicul de familie sau alt medic pentru orice simptom fizic

ceea ce ne va crește anxietatea și ne va face să ne gândim din ce în ce mai frecvent în felul următor:

  • “Oare m-am infectat?”
  • “Dacă fac boala? ”
  • “Dacă o să mor de Coronavirus?”

Aceste gânduri ne vor crește vigilența, atenția asupra oricărui posibil simptom, și cu cât ne vom concentra mai mult pe respirație, de exemplu, vom avea senzația că “Parcă respir și mai greu decât ieri/ Parcă acum 2 ore nu respiram atât de rapid etc.”, ceea ce ne va crește și mai mult îngrijorarea, care se poate extinde și asupra celor din jur: “Mama/tata/copiii au început să tușească, dacă au Coronavirus? Dacă sunt și eu infectat sau, mai rău, dacă eu am adus infecția în casă?”.
Prin urmare, orice mică modificare a unui simptom fizic pe care o vom percepe în corpul nostru sau la ceilalți poate ajunge să fie interpretată că ar fi semnul unei posibile infecții, ceea ce nu va face decât să mențină o stare continuă de anxietate și tensiune, care la rândul ei va determina

  • iritabilitate,
  • dificultăți de concentrare,
  • dureri de cap,
  • dificultăți de respirație,
  • posibile dureri musculare – simptome care ne vor face să ne îngrijorăm și mai tare că am putea fi bolnavi, mai ales dacă se aseamănă cu cele mediatizate ca aparținând COVID-19.

Cu cât ne vom concentra mai mult asupra celor mai mici modificări corporale, nu facem decât să ne creștem anxietatea și să ne accentuăm, printr-un mod catastrofic de gândire, propriul disconfort.
Firește că trebuie să avem grijă de sănătatea noastră și să ne protejăm cum ne indică Organizația Mondială a Sănătății și alte surse acreditate, însă preocuparea și monitorizarea constantă a oricărui simptom fizic nu va face decât să ne agraveze anxietatea și să deterioreze starea psihică și fizică.
Nu înseamnă că nu trebuie să avem grijă de noi și de corpul nostru ci, din contră, putem fi conștienți de modificări și simptome fără să le interpretăm catastrofic. Tusea și strănutul pot fi și simptome ale unei răceli obișnuite sau ale unei rinite, durerile musculare și cefaleea pot fi date de starea de tensiune și anxietate, la fel ca insomniile, faptul că uneori respirăm greu sau bate inima repede pot fi semne de teamă foarte intensă, tulburările digestive pot avea legătură cu alimentația. Cu alte cuvinte, putem găsi și explicații mai puțin dezastruoase pentru fiecare dintre aceste simptome. În multe situații, aceste explicații sunt cele mai probabile.